Stresul: pentru sau contra?

Azi vreau să vă mărturisesc că până de curând  nu știam că stresul poate fi “bun” sau “rău”. V-am povestit într-un articol cum încerc eu să fac față și să depășesc situațiile stresante (îl puteți găsi aici), dar cum îmi stă în fire  să aprofundez  întotdeauna subiectele care îmi captează atenția, am decis să cer și părerea unui specialist.

Ce este stresul, cum se manifestă și cum ar trebui sa reacționam la el? La toate aceste întrebări și multe altele, ne răspunde Mihai Albu, psihoterapeut.stresul

Stresul: pentru sau contra?

Trebuie să recunosc că a fost o situație de stres să scriu un articol despre stres! Dar a fost foarte bine. Cum așa? Pai să vă povestesc ce mi s-a întâmplat mai demult. Scriam un articol și eram extraordinar de stresat: termen limita de predare foarte apropiat, lipsa de inspirație în acel moment, ce mai, simțeam cum tensiunea datorată importanței pe care o acordam acelui articol mă copleșea. Și, după ce cu mult efort am reușit să îl închei, m-am „aruncat” în unele activități care m-au relaxat complet.

Foarte bine s-ar putea spune! Dar, realitatea e mai „tare ca filmul”. Astfel, totul ar fi fost minunat dacă, în „disperarea” mea de a scăpa total și definitiv de stres nu aș fi uitat sa îl și trimit celui ce îl solicitase, sau măcar sa îl fi copiat pe un stick, o dischetă. Atunci mi-am dat seama, în mod direct, că un anumit nivel de stres este chiar necesar. Pe calea experienței directe am trăit ceea ce științific se numește eustres și distres, adică stresul „bun” și stresul „rău”. Cum adică stres bun, exista asa ceva? Asa se pare și pe scurt poate fi definit ca reacția de apărare și adaptare complexă a organismului la agenți stresori externi și interni, reacție posibilă atunci când aceștia se manifestă între anumite limite. De obicei somnul suficient și un stil de viată armonios sunt suficiente pentru a ne recupera și a face față acestui „tip de stres”.

Pai și stresul rău? Ceea ce se „ascunde” sub acest nume acoperă o gamă mai largă de situații. De exemplu atunci când agentul stresor persistă pentru mai mult timp, când are o intensitate prea mare sau când resursele energetice ale organismului sunt slăbite, mecanismele de adaptare și regenerare nu mai fac față și pot apărea simptome și apoi boli psihosomatice.

Învățămintele pe care le-am extras din întâmplarea de mai sus m-au îndrumat să studiez ceva mai mult despre stres și sa practic diverse metode de a-l preveni și a-l reduce. A elimina stresul sau a lupta împotriva lui sunt doua atitudini la fel de nerealiste. Pe de o parte stresul nu poate fi eliminat, iar pe de alta parte a lupta împotriva lui, mai ales cu îndârjire, este o situație care amplifică nivelul general de stres în loc să îl diminueze. Prevenirea și reducerea stresului sunt două noțiuni ce conturează eforturile și interesul meu în domeniu stresului.

Cum se poate face asta? Cu siguranța în nenumărate feluri! Într-un anumit sens, fiecare își găsește mecanismele necesare pentru reducerea nivelului de stres: unii asculta muzica, joacă jocuri online cu prietenii, fac video-conferințe în care discută intre ei, alți fac un puzzle, pictează,  etc. Însă, de multe ori, mecanismele pe care ni le-am elaborat cedează și nu mai fac față situațiilor generatoare de stres cu care ne confruntăm în viața de zi cu zi. Și atunci e bine să ne găsim un alt mod de a reduce stres-ul și să le alternăm cu cele deja știute. Sau uităm să le folosim pe cele uzuale, sau nu avem timp sau situația nu mai poate fi „rezolvată” astfel…și lista poate continua.

Dar…ce e stresul? Sunt multe definiții, mai științifice sau mai metaforice, mai seci sau mai savuroase. Mie mi-a atras atenția următoarea descriere/poveste metaforică: în cadrul unui seminar despre stres, profesorul a fost întrebat ce e stresul și cum acționează el; pentru că avea un pahar în față, acesta l-a umplut cu apă și, ținând brațul întins în față, a răspuns cu o întrebare: cât de greu este acest pahar? Aprecierile au fost între 100 și 500 de grame sau mililitri; răspunsul lui a fost: nu contează greutatea obiectivă a paharului, contează cât timp voi ține mâna întinsă! Sau, parafrazând cuvintele lui Buddha: o strună prea întinsă se rupe iar la una insuficient tensionată nu se poate cânta.

Doar „tensiunea” optimă între efort și relaxare, între pauză și acțiune ne permite să ne bucurăm cu adevarat de viață, să îmbinăm armonios eforturile noastre din sfera socială cu cele din cea personală, să găsim acea „cale de mijloc” între materie și spirit, intre necesitățile materiale și cele spirituale.

Să nu uităm că modul natural de funcționare al organismului presupune activitate fizică sau intelectuală și apoi pauză, relaxare. Priviți natura (în perioada asta din casă) și veți găsi acest curs al vieții pretutindeni.

Cum și ce folosesc eu pentru prevenirea stresului? Principalele mele „unelte” pentru acesta sunt art terapia și body awareness. Ceva mai extins despre fiecare din ele și cum le folosesc eu, pentru mine și pentru alții, în articolele viitoare.

Pe Mihai Albu îl puteți găsi AICI.

Tu cum faci față stresului? Lasă un comentariu în rubrica de mai jos, părerea ta este foarte importanta pentru noi.

Comentarii